Piatra Naturala

Manastirea Horezu (Manastirea Hurezu), cea mai de seama ctitorie a domnului martir Constantin Brancoveanu (1688-1714), sinteza a artei romanesti din acel timp, a fost construitaintre anii 1690 si 1693, biserica mare a asezamantului fiind tarnosita la 8 septembrie 1693. Insemnarile marelui domnitor, aflate in biblioteca manastirii, arata ca “intr-al doilea an al domniei noastre pus-am temelie si am inceput a zidi manastire”.
Interesul domnului Constantin Brancoveanu pentru ridicarea acestui sfant lacas este documentat si in crezul sau, asa cum apare el pe pisania care se afla deasupra usii de intrare in biserica mare a manastirii: “Nu voi intra in salasul case mele, nu voi sui pe asternutul patului de odihna, nu voi da somn ochilor mei si pleoapelor mele dormitoare si repaus tamplelor mele, pana nu voi afla loc Domnului si salas Dumnezeului lui Iocob”.

Lucrarile de constructie si decorare ale ansamblului au fost date spre supraveghere lui Parvu Cantacuzino, varul primar al domnitorului. Dupa moartea acestuia in anul 1691 este numit ispravnic Cernica Stirbei, fost mare armas.

Definitivarea lucrarilor a avut loc in toamna anului 1697, dar biserica mare fusese terminata deja la 1693. Boltile bisericii fusesera finisate in iunie 1692, data dupa care fura initiate lucrarile de pictura murala. Iata ce nota insemnarile sale marele domn: “…septembrie 6, miercuri, am sosit la Hurezi si manastirea tarnosit septembrie 8 vineri…” .

Manastirea, cel mai mare ansamblu monastic din Romania, este construitape valea raului Romanii de Jos, in satul care la acea vreme se numea Hurezi (actual Romanii de Jos), nume care ulterior a fost luat de targul de peste deal, actualul oras Horezu, intr-un colt pitoresc sub muntii Capatanii, unde singuratatea si linistea este tulburata doar de strigatul huhurezilor, pasarea care a dat si denumirea locului. La data intemeierii exista in vecinatatea Hurezilor un schit, al carui ctitor ramane necunoscut. Satul se afla in domeniul Brancovenilor inca inainte de urcarea pe tron a intemeitorului manastirii actuale.

Mesterii care creaza aceasta capodopera, impulsionati de spiritul ctitorului Constantin Brancoveanu, sunt Istrate lemnarul, Vucasin Caragea pietrarul si Manea vataful zidarilor. Cei care au executat pictura, terminatala 30 septembrie 1694, au fost Constantin Ioan, Andrei, Stan, Neagoe si Ichim. Ei imortalizeaza in pronaosul bisericii mari chipurile celor doua familii, familia Brancoveanu si familia Cantacuzino.

Lacasul este o remarcabilarealizare a artei brancovenesti, care se distinge prin originalitate, maestria liniilor si culorilor.
Iata ce spunea despre executia maiastra a pridvorului sfantului lacas marele istoric al neamului, Nicolae Iorga: “Frumos pridvor pe stalpi lucrati cu o mare bogatie de podoabe… cu un rand de stalpi tot asa mestesugiti sculptati… flori de piatra in jurul usii celei mari si a tuturor ferestrelor”. In lucrarea sa “Bizant dupa Bizant”, Iorga caracteriza manastirea cu formele ei renascentiste drept “…continuatoare a civilizatiei romane, ai carei mostenitori in Europa de Rasarit sunt romanii” .

La 25 aprilie 1695 ilustrul ctitor al lacasului inzestreaza manastirea, asa cum reiese dintr-un hrisov, cu o serie de mosii din Valcea, Dolj, Mehedinti si Ilfov.

Ansamblul monastic

Intreg ansamblul se remarca prin conceptul unitar. El este structurat pe axa principalaest-vest, pe care sunt aliniate gradat patru lacase de cult, construite in etape diferite si de ctitori diferiti.
Ansamblul monastic se compune din:

• Biserica propriu-zisaa manastirii, ctitorita de marele domnitor si carturar Constantin Brancoveanu, aflata in centrul incintei cu hramul Sfintii Imparati Constantin si mama sa Elena.
• Biserica bolnitei, ctitorita de doamna Maria, sotia domnitorului, la 1696.
• Schitul “Sfintilor Apostoli”, ctitorit de staretul manastirii Ioan Arhimandritul la 1698.
• Schitul Sfantului Stefan, numit astfel dupa numele fiului cel mare al domnitorului, ctitorit de acesta la 1703.

Incinta principala, pe plan dreptunghiular, este flancatala nord de corpul etajat al chiliilor, cu fatada structurata in mod armonios de anfilada de arcade. La sud se afla resedinta domneasca, incununata de turnul clopotnita si avand o impunatoare sala de sfat. Pe latura de vest se aflasala trapezei si, deasupra acesteia, paraclisul.
Manastirea Horezu a fost inclusa pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

Biserica principala

Construita intre 1690 si 1693 pe un plan trilobat, biserica Sfintii Imparati Constantin si mama sa Elena dezvolta modelul Bisericii episcopale a Manastirii Curtea de Arges in sensul unor forme mai elansate si prin adaugarea unui pridvor tipic stilului brancovenesc, cu arcade sustinute de zece coloane de piatra, impodobite cu ornamente tipice Renasterii tarzii. Fatadele sunt decorate cu panouri dreptunghiulare si firide ornamentale cu cercuri.
Ancadramentul usii de intrare este din marmura sculptata, pisania contine stema Tarii Romanesti si pe cea a familiei Cantacuzino. Drept constructori ai edificiului sunt mentionati Manea, “vataf al zidarilor”, Istrate lemnarul si Vucasin Caragea pietrarul.

Biserica adaposteste un deosebit de valoros ansamblu de pictura murala, executat intre anii 1692 si 1694 de mesterii greci Constantinos si Ioan, precum si de mesterii zugravi romani Andrei, Stan, Neagoe si Ioachim. Pe langa scenele religioase se afla, in pronaos, o galerie de portrete ale Brancovenilor, Basarabilor si ale Cantacuzinilor.
Ciclul incepe cu portretul lui Datco din Brancoveni, boier care a trait la inceputul secolului al XVI-lea, cu Basarab al III-lea cel Batran si postelnicul Constantin Cantacuzino, culminand cu tabloul votiv care-i reprezintape membrii contemporani ai familiei Brancoveanu.

Catapeteasma monumentala, din lemn de tei sculptat si poleit, precum si candelele de argint sunt donate de Doamna Maria Brancoveanu. In posesia manastirii se aflasi alte valoroase obiecte de cult, in mare parte danii din timpul intemeierii bisericii: picturi, sculpturi in piatrasi in lemn.

Primul staret al manastirii, Ioan Arhimandritul, este inmormantat in biserica principala.
Domnitorul Constantin Brancoveanu ctitorise asezamantul dorind sa-si afle un loc de veci in incinta acestuia. Conform acestei destinatii biserica adaposteste si mormantul domnitorului, nefolosit deoarece Brancoveanu a fost inmormantat la biserica Sfantul Gheorghe din Bucuresti.

Biserica a fost reparata si restaurata in 1827, 1872, 1907-1912 si 1954-1964.
O ctitorie a Doamnei Maria din 1696, bolnita a fost finisata in 1699 si contine picturi ale mesterilor romani Preda, Nicolae si Ianache.
Edificiul a fost construit in 1698 si pictat in 1700 de ierodiaconul Iosif si de Ion.

“Biblioteca lui Constantin Brancoveanu”

Constantin Brancoveanu, ca om de o aleasa cultura a epocii sale, distingandu-se prin inteligenta si mult echilibru politic, reuseste sainfiinteze tipografii si sa tipareasca numeroase carti. Din acest motiv manastirea Hurezi devine un puternic centru cultural al Tarii Romanesti. Aici a infiintat domnitorul vestita biblioteca, ramasa peste veacuri sub denumirea de Biblioteca lui Constantin Brancoveanu, care mai numara in prezent aproximativ 4000 de volume. Catalogul bibliotecii intocmit la 1791, arata ca aceasta dispunea pe vremea aceea de 382 de volume de carte tiparita si 46 de manuscrise. De remarcat este ca dintre acestea 115 volume erau scrise in limba romana. Despre importanta acestei biblioteci graieste inscriptia din 1708, aflata deasupra usii edificiului: ” Biblioteca de hrana dorita sufleteasca aceasta casa a cartilor imbie inteleapta imbelsugare”. Aceasta biblioteca cuprinde importante lucrari ale vremii: Odiseea lui Homer (tiparitala Basel la 1541), Tragediile lui Euripide (tiparite la Basel in 1551), Novellae adaugate de Iustinian I cel Mare Codexului sau (tiparite la Paris in 1568), precum si lucrari ale istoricilor bizantini (Ana Comnena, Laonic Chalcocondil, Ioan Zonaras, Constantin Manasses).

Dragostea de slova romaneasca a domnului erudit determina chemarea arhimandritului Ioan din Campulung, pentru a copia pe la 1700 cunoscuta carte populara “Varlaam si Ioasaf”. Tot acesta va mai scrie “Pomelnicul manastirii Hurezi”.
Pe la 1754 vine la Hurezi invatatul Rafail. Acesta transcrie “Halima” (1783) si ne lasa importante insemnari despre Viata lui Petru cel Mare si Istoria Rusiei. Alt carturar, Dionisie Eclesiarhul, scrie in 1788 “Intrebari si raspunsuri ale dumnelui Constantin Cantacuzino, fratele raposatului Serban Voievod Cantacuzino”. Dionisie este si cel care pune in circulatie o editie in trei volume a culegerii O mie si una de nopti. Multi alti carturari au lasat de asemenea posteritatii lucrari de importanta covarsitoare pentru cultura romana.

Pentru un aspect elegant si mereu la moda al casei dumneavoastra, nu veti gresi daca veti alege pentru fatada piatra naturala sau piatra reconstituita. Multa lume opteaza pentru piatra intrucat aceasta este unul dintre cele mai durabile materiale de constructii, conferind intregii case un aer de lux si stabilitate. In plus, intretinerea unei fatade din piatra naturala este minima. Nu necesita lacuire sau vopsire, se spala doar periodic cu apa sub presiune.

Pe de alta parte, daca te-ai decis pentru o fatada din piatra, trebuie sa accepti ca nu-i vei mai putea schimba culoarea decat inlocuind-o! Aceasta nu cred sa constituie insa un impediment. Fiind o resursa naturala, exista un numar nelimitat de stiluri, culori si texturi de piatra pentru a satisface aproape orice gusturi. Granitul, calcarul si ardezia sunt doar cateva din cele mai frumoase si cele mai folosite tipuri de piatra.

Marele minus al fatadei din piatra este insa costul. Este vorba aici nu doar de pretul materialului in sine, ci si de cel al transportului si al manoperei pentru montarea acesteia, care trebuie facuta de profesionisti.

Datorita pretului ridicat, cel mai adesea piatra este folosita doar pentru unele portiuni ale fatadei, ca si element decorativ de accent, cum ar fi in zona de soclu, la colturile cladirilor sau in jurul ferestrelor si usilor. Cum acestea sunt si zonele cele mai sensibile ale constructiei, se obtine astfel si o protectie marita la socuri mecanice.

O varianta mai accesibila ca si pret este piatra reconstituita, obtinuta din bucati macinate de piatra naturala recompuse cu ajutorul unuor lianti. Rezultatul este un material asemanator ca si structura cu betonul, dar care, in functie de compozitie, imita foarte bine granitul, marmura sau chiar lemnul! In cazul pietrei reconstituite tineti cont de recomadarile producatorului in ceea ce priveste intretinerea acesteia!

Avantajele fatadei de piatra

* Durata de viata foarte mare;
* Ofera personalitate si frumusete casei;
* Rezista la socuri mecanice;
* Rezista la razele ultraviolete;
* Intretinere minima

Dezavantajele fatadei de piatra
* Pretul ridicat;
* Necesita un montaj profesionist.

Masivul Piatra Craiului, adeseori Munţii Piatra Craiului, doar Piatra Craiului sau chiar Crai, este un lanţ muntos calcaros aflat la sud-vestul Carpaţilor Orientali, dar care aparţine lanţului Carpaţilor Meridionali, găsindu-se în nord-estul acestora.

Din punct de vedere petrografic, Masivul Piatra Craiului este foarte deosebit geologic şi morfologic de masivele şi grupele muntoase înconjurătoare, Munţii Leaota, Munţii Bucegi, Munţii Făgăraş şi Munţii Iezer-Păpuşa. În timp ce aceste grupe montane sunt formate aproape exclusiv din roci cristaline, Crai-ul, cum este adesea alintat, este o “lamă” tăioasă şi abruptă de roci metamorfice, în special roci calcaroase de vârsta jurasică, lungă de aproximativ 24 - 26 km, orientată de la sud-vest spre nord-est, şi lată de aproximativ 6 - 8 km, pe direcţiile perpendiculare corespunzătoare. Cunoscuţii pereţi verticali, inalţi de 400-650 m, dintre Padina Lăncii şi Valea lui Ivan, au luat naştere datorită stratificării pe orizontală a calcarelor.

Altitudinea maximă a Pietrei Craiului este atinsă în vârful Vârful La Om, cunoscut şi ca Piscul Baciului, având 2244 m. Masivul are numeroase piscuri peste 2000 de metri altitudine (Vf. Padina Popii(2025m), Vf. Ascuţit(2150m), Vf. Ţimbalul Mare(2177m), Varful dintre Ţimbale(2170m), Vf. Sbirii(2220m), Vf. Căldării Ocolite(2202m) ).

Temperatura medie anuala se menţine în jurul valorii de 0 grade C, iar în zonele înalte coboară până la -2 grade C.
Vânturile aproape permanente sunt determinate de poziţia izolată a masivului. Precipitaţiile se înscriu între 1.000-1.200mm/an, predominând în lunile mai şi iunie.

In zona Piatra Craiului se găseşte o vegetaţie mai puţin bogată in specii datorită preponderenţei aproape absolute a calcarelor. Totuşi se găsesc specii unice în lume de floră şi faună, unele dintre ele, aşa cum ar fi Garofiţa Pietrei Craiului (Dianthus Callizonus) fiind faimoase. Alte specii protejate sunt floarea de colt(Leontopodium alpinum) şi ghintura galbena(Gentiana lutea). Printre speciile de animale amintim capra neagră (Rupicapra rupicapra), declarata monument al naturii, capriorul, mistreţul, ursul carpatin, râsul, vulpea, lupul, veveriţa.

Cheile Dâmbovicioarei şi Peştera Dâmbovicioarei sunt cele mai importante fenomene carstice din Piatra Craiului. În partea nord-estică apar Prăpăstiile Zărneştilor, izbucurile Fântânile Domnilor si Fântâna lui Botorog, La Zaplaz, Cerdacul Stanciului, Peştera Stanciului, Moara Dracului. Aminitim Marele Grohotiş care este o pânză de pietre instabile de 4 km.

Rezervaţia Naturală Piatra Craiului

A fost instituită în anul 1938 şi cuprinde mai mult de 1.200 de hectare din Piatra Craiului. Spre deosebire de masivele insiruite de-o parte si de alta (Bucegi, Iezer, Fagaras), impresionante prin volumul impunator si aspectul alpin, Parcul National Piatra Craiului contrasteaza cu formele masive, carora le opune profilul ei indraznet, dispus de-a curmezisul liniei generale a Carpatilor Meridionali, ca o creasta izolata si individualizata, incat inaltimile aflate in vecinatatea sa, apar ca niste simple coline.Parcul National Piatra Craiului se intinde intre coordonatele de 45°22′03″ si 45°35′11″ latitudine nordica si
25°07′38″ si 25°23′18″ longitudine estica, pe teritoriul Romaniei. Este situat in raza judetelor Brasov si Arges, respectiv a localitatilor Zarnesti si Moeciu, Rucar si Dambovicioara, incluzand masivul Piatra Craiului si o zona cuprinzand Cheile Dambovitei si Cheile Ghimbavului. Situat in Carpatii Meridionali, parcul cuprinde masivul de circa 25 km lungime intre Zarnesti si Rucar, fiind delimitat de culoarul Bran-Rucar si raul Dambovicioara la est si sud-est, de raurile Dambovita si Tamasla est si de raul Barsa la nord.

Cabane şi refugii:
* Cabana Plaiul Foii (849m), 13km de Zărneşti, reprezintă principala baza de acces către creasta muntelui.
* Cabana Curmătura (1.470m) este situată pe versantul estic al Pietrei Craiului, la poalele Turnului. Cel mai repede se poate ajunge la ea prin Prăpăstiile Zărneştilor.
* Cabana Gura Râului (740m), plasată la periferia oraşului Zărneşti, pe drumul către Prăpăstii.
* Cabana Brusturet (990m) este situată in zona sudica a Pietrei Craiului, la capătul superior al Cheilor Brusturetului, la o distantă de 8 km de satul Podu Dâmboviţei. Pe 9 August 2005 Cabana Brusturet, de lânga Pestera Dâmbovicioara, a fost închisă de inspectorii Inspecţiei Sanitare de Stat Argeş. Cabana, proprietate a Cooperativei de consum Dâmbovicioara, a atins în ultimii ani un grad de degradare greu de imaginat. Calificata totusi cu o stea, aceasta oferea turistilor conditii de cazare inacceptabile, la un pret destul de piperat, 400.000 de lei pe noapte pentru un pat. Conditiile în care se prepara si se servea hrana nu se deosebeau de cele de cazare. Cabana Brusturet va ramâne închisa pâna când aceasta va fi adusa la standardul cerut de desfasurarea turismului civilizat, eficient, competitiv.
* Refugiul Grindu (1.620m) se află pe versantul de răsărit, pe Plaiul Grindului, sub Vf. La Om.
* Casa Folea (1100m) este asezată la marginea vestica a satului Peştera
* Pietricica(aprox. 1.100m) este situata pe Valea Muierii, accesul se face de la Cabana Brusturet, 3 km pe drum forestier.
* Garofita Pietrei Craiului (1.085m) este asezată pe versantul vestic al Pietrei Craiului, pe Valea Dragoslăvenilor, accesul se face din satul Podu Dambovitei, pe soseua spre Lacul Pecineagu(12,3km) si pe drumul forestier de pe Valea Dragoslăvenilor(3,8 km).
* Refugiul Diana (1.480m) este situat in Poiana Curmăturii Prăpăstiilor, fiind un adăpost deteriorat.
* Refugiul Sperantelor este localizat in partea de jos a brâului Cioranga Mare la o altitudine de 1685m.
* Refugiul de la Vârful Ascuţit este aşezat pe creasta masivului la câţiva metri sud-vest de Vf. Ascuţit.
* Refugiul Şpirla (1.400m) se afla in pădurea de pe muchia care desparte văile Şpirla de Bârsa Tamaşului.

V-am dat aici tot ce aveţi nevoie pentru o drumeţie în Piatra Craiului. De ce să cheltuieşti banii pe excursii scumpe in strainătăţi cand avem aici aproape aşa oferte de la Mama Natura. Hai sacu-n spate şi la drum.