Piatra Naturala

Calcarul sau carbonatul de calciu este o roca sedimentara, dominant organogena, de culoare alba, cenusie sau galbena. Roca este compusa in special din mineralele calcit si aragonit ambele avand formula chimica (CaCO3). Calcarele se formeaza in general din sedimente biogene, dar mai pot avea o geneza de formare prin reactii chimice sau procese clastice.
Calcarele au o importanta economica deosebita, fiind folosite ca
materie prima in industria de constructii, sunt rezervoare naturale de depozitare a petrolului, gazelor naturale, sau este roca in care au loc procesele carstice, cu formarea pesterilor acestea fiind locuri de atractie turistica. Calcarul este o roca cu foarte multe variante, aceasta se refera la nu numai la procesul de formare a lor, dar si la caracterele rocii, ca aspect, sau utilizare. Din aceasta cauza exista o ramura speciala a geologiei Carbonatsedimentologia care se ocupa numai cu formarea si caracterele tipurilor diferite de calcar.

Termenul de calcar este folosit in vorbirea curenta, pe cand in limbajul tehnic sau stiintific acest termen este utilizat diferentiat.

De exemplu roca masiva compacta va fi numita calcar pe cand roca poroasa este numita creta in industria de constructii calcarul fiind folosit ca var nestins, sau varianta cu o structura porfirica este numita marmora cu toate ca marmorele adevarate din punct de vedere geologic sunt roci metamorfice.

Calcarul este compus in mare parte din doua minerale, calcit si aragonit ambele fiind din punct de vedere chimic un carbonat de calciu. Mineralele care mai pot sa fie prezente in proportii foarte variabile sunt argilele (hidroxilicate metalice sau nemetalice ca aluminiu, magneziu, fier, calciu, potasiu si sodiu), dolomitul (CaMg(CO3)2), cuartul, gipsul si alte minerale. Calcarul care contine un procent ridicat de argile este numit mergel (lat. mergil dupa Plinius; roca sedimentara avand cca. parti egale de calcar si argila in compozitie).

Calcarul care are in proportii diferite elemente organice in compozitie este numit calcar bituminos daca creste procentul de sulf fiind numit stinkkalk (calcar puturos).

Calcarul ca roca sedimentara poate sa fie de mai multe tipuri. Cea mai mare parte a calcarelor este de natura biogena, ceeace inseamna ca este produs de organisme vii, fiind ulterior depus ca sediment. Calcarul poate sa ia nastere si prin procese chimice (care pot fi de asemenea influentate de organismele vii) prin procese de precipitare din apele in care este dizolvat calcarul.

O alta posibilitate a formarii depozitelor de calcar este aceea cand calcarul prin procesele de eroziune este transportat de exemplu in stare nedizolvata (calcar sau marmora) fiind depus intr-un alt loc unde se formeaza roci sau depozite noi de
calcar.

In general calcarul este foarte raspandit in natura, fiind intalnit pe platourile continentale vechi ca si in muntii tineri unde apare mai frecvent.
Cea mai mare parte din calcare se formeaza in mediul marin, ulterior acesta fiind ridicat prin miscarile tectonice la suprafata.

Calcarul format pe continente necesita rezervoare vechi de calcar care furnizeaza materia prima pentru formarea noii roci calcaroase, un astfel de exemplu este formarea travertinului in Turingia.

In Europa depozite mari de calcar de origine biogena formate in triasic si cretacic
(in urma cu cateva sute de milioane de ani) se afla in sudul Germaniei, in nordul muntilor Alpi si in Europa centrala. In nordul Germaniei sunt frecvent intalnite calcare din perioada glaciara transportate de ghetari.

Depozite mai importante de travertin sunt in regiunea Stuttgart, bazinul Turingiei (Weimar-Ehringsdorf).

Pe cand depozitele de creta se pot intalni in asa numitul cordon (brau) al cretei din Europa ce se intinde din Anglia prin Franta si ajungand pana la Marea Baltica.

In Romania depozite mai importante de calcar sunt in regiunile carstice cu pesteri numeroase, ca de exemplu regiunea Muntilor Apuseni.

* Forme mai deosebite de calcar sunt:

1. Calcarul Fax un calcar coraligen (de pe insula Seeland Danemarca format in urma cu 60 milioane de ani)

2. Stalactitele din pesteri

3. Travertin, formatiuni calcaroase depuse pe malul unui parau Bavaria (monumente ale
naturii)

4. Calcar selenar (lat. Lac Lunae) este de fapt o depunere de calcit in pestera Mondmilchloch din Elvetia

5. Terasele de calc formate langa izvoarele cu apa bogata in carbonat de calciu din Pamukkale Turcia si Mammoth Hot Springs din SUA

Fiecare din noi ne imbracam, in fiecare zi, de obicei fara sa intampinam nici o problema. Atunci de ce atat de multi oameni se simt practic ‘paralizati’ cand trebuie sa ia hotarari in privinta designului de interior?
Ne-am decis sa aruncam o privire asupra catorva reguli de baza in moda. Cei mai multi le vor recunoaste ca fiind reguli ‘de bun-simt’. Dar stiati ca aceste reguli in alegerea garderobei pot fi aplicate, de asemenea, si in designul de interior?

Regula nr.1
Investiti in piese clasice.

Aplicarea in decoratiuni:
Cheltuiti cea mai mare parte din bugetul alocat decorarii pentru piese de mobilier care vor avea o viata lunga: o frumoasa masa si scune pentru locul de luat masa, o canapea solida si de calitate sau o biblioteca bine compartimentata.

Regula nr.2
Culorile neutre folosite tot timpul pot fi plictisitoare. Folositi culori puternice pentru a va ‘condimenta’ tinuta.

Aplicarea in decoratiuni:
Culoarea este ieftina. De fapt culoarea nu costa in plus. Asa ca data viitoare cand sunteti tentati sa zugraviti peretii (din nou!) in alb sau galben palid, amintiti-va ca o cutie de vopsea in culoarea preferata costa tot atat cat plictisitorul bej.

Regula nr. 3
Prea stramt este inconfortabil; prea larg este neatractiv.

Aplicarea in decoratiuni:
Armonizati dimensiunile mobilierului cu dimensiunile camerei: o canapea imensa intr-o camera ingusta aglomereaza inutil camera. De asemenea, un scaun minuscul in fata unui semineu supradimensionat arata ridicol.

Regula nr. 4
Evidentiati caracteristicile pe care le iubiti; atenuati-le pe cele care nu va plac.

Aplicarea in decoratiuni:
Evidentiati cele mai atractive caracteristici ale camerei, folosind culoarea, iluminatul sau pozitionarea pieselor de mobilier. De asemenea, atenuati partile mai putin atractive ale camerei, folosind aceeasi culoare ca a peretilor (valabil pentru tevi, calorifere, masti), sau prin accentuarea cu ‘acoperiri’ inteligente (draperii, obiecte decorative). Aveti o priveliste deosebita sau un semineu frumos? Aranjati mobila in asa fel incat acestea sa fi e in centrul atentiei.

Regula nr.5
O schema de culori bine aleasa ajuta la evidentierea unei tinute.

Aplicarea in decoratiuni:
Intr-o camera, folositi in mod consecvent o culoare de baza si, intr-o mai mica masura o a doua culoare. Adaugati o a treia culoare (mai stralucitoare), de evidentiere, in cantitati mici: la obiectele decorative sau accesorii.

Regula nr.6
O pereche de pantofi fabulosi salveaza o tinuta.

Aplicarea in decoratiuni:
Un covor special, parchetul dintr-un material deosebit sau gresia cu un design exotic pot fi o baza fantastica in amenajarea unei camere. Folositi culorile si modelele acestora si pentru restul elementelor din camera.