Piatra Naturala

Decizia de a utiliza pietrele naturale / rocile ornamentale pentru decorarea ambientului public sau privat este ca un puzzle logic. Discutam de materiale care plac evident marii majoritati a clientelei, dar cind se pune problema de a utiliza efectiv una din foarte multele variante pe care ni le ofera rocile ornamentale apare o retinere care contrasteaza evident cu potentialul oferit de acestea.

De cele mai multe ori aceasta retinere nu se datoreaza opozitiei clientului fata de posibilitatile oferite de piatra naturala, cit este cauza unei aprecieri gresite a celor ce ar trebui sa o ofere: arhitecti, designeri, constructori, ca si alternativa justa la materiale artificiale, fie ele placi ceramice sau alte materiale compozite.

Pana acum 5-7 ani, a functionat in Romania un curent de opinie care a dus la indepartarea de natural datorita unui melanj de factori destul de ciudat format din:

- proasta selectie si utilizare a rocilor naturale, in cazul tarii noastre cel mai bun exemplu fiind utilizarea haotica in perioada ceausista a marmurei si travertinului la fatadele cladirilor / blocurilor din cartierele populare;

- o gresita evaluare a impresiei de eleganta si soliditate data de pietrele naturale utilizate de altfel inca din antichitate, care a creat falsa imagine de materiale opulente, exagerat de costisitoare si in consecinta destinate unei clientele exclusiviste;

- comoditatea unor arhitecti/designeri de a propune solutia cea mai la indemina si cea mai ieftina pe care o gasesc, daca se poate, chiar la magazinul de ’’doi bani ’’ de la coltul strazii, si de aici milioanele de metri patrati de gresogranit (gresie portelanata), gresie si faianta de o calitate si un aspect incalificabil, pe care le vedem aproape peste tot;

- o necunoastere a caracteristicilor reale ale materialelor disponibile, datorata insuficientei informari atit din partea celor ce ofera aceste materiale cit si din partea utilizatorilor, fie ei arhitecti, designeri, constructori sau clienti.

Drept urmare, ne intilnim deseori cu refuzul de a propune rocile naturale, pe motiv ca, vezi Doamne ! sint ’’reci’’, de parca mai sintem cu totii in anul 1985, la etajul VI al unui bloc neincalzit dintr-un cartier popular.

Un studiu foarte serios facut doar pentru marmura si granit, care priveste Europa centrala si partial cea estica, demoleaza fara drept de replica cele de mai sus, aratand ca omul de mijloc ar trebui sa solicite marmura si granitul astfel:

Obs. Totalul este peste 100% pentru ca s-a acceptat mai mult de o varianta de raspuns.

Fara sa disecam ciferele de mai sus, rezulta ca daca luam in calcul ca pe langa marmura si granit se pot utiliza si travertin / calcare / andezit / cuartit / onix / gneiss / porfido, dorinta de a avea in casa proprie piatra naturala este evidenta. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca in studiu nu s-au cerut raspunsuri privind prezenta pietrei naturale pe balcoane, terase, trotuare, alei, etc.

Referindu-se in exclusivitate la marmura si granit, autorii studiului au retinut citeva din opiniile care le-au parut mai interesante, respectiv definitorii pentru a exprima ceea ce au numit ei,”retinerea” manifestata mai ales de arhitecti si designeri in utilizarea acesteia in decorarea ambientului privat:

a) costul ridicat: este de fapt o falsa problema atita timp cit se compara pretul marmurei / granitului cu pretul placilor ceramice de proasta calitate. Fac o paranteza si ma abat de la studiul citat si atrag atentia ca in 90% din cazuri, placile ceramice importate sau nu, sint de calitatea a II-a, respectiv ’’comerciala’’ asa cum este denumirea data de producatorii italieni, spanioli si mai nou chinezi. Fireste ca pretul de 10-12 Euro/mp al unui astfel de placaj nu poate fi comparat cu cel al unei marmure sau a unui granit cu un cost minim de 25-30 Euro/mp. Daca in comparatie am lua insa costul ceramicii de calitatea I si extra, am vedea ca de cele mai multe ori preturile se inscriu in aceeasi plaja.

b) material “rece”: nu este nimic neadevarat daca pornind de la aceasta afirmatie se compara marmura/granitul cu lemnul, insa cind se afirma ca gresia si gresogranitul (gresia portelanata) sint ’’calde’’ iar marmura ’’rece’’ sintem in situatia necunoasterii caracteristicilor fizico-chimice ale materialelor comparate.

c) material iesit din moda: - este adevarat faptul ca tinerii arhitecti si designeri, dorind sa utilizeze culori mai tari, gasesc la ceramica un raspuns mai aproape de culorile de pe planseta, largul spectru al culorilor artificiale a placilor ceramice dindu-le satisfactie in dauna culorilor, naturale de data aceasta, oferite de marmura. Aici vorbim deci nu de un handicap al marmurei/granitului ci de optiunea de a alege o culoare naturala sau una artificiala.

d) material putin rezistent: -vorbim de fapt de aceeasi necunoastere a caracteristicilor fizico-chimice sau comparam mere cu pere, respectiv spunem ca am vazut marmura care si-a pierdut luciul in holul unei banci si din acest motiv nu o recomandam in holul sau living-ul unei vile, dar uitam ca ’’durata de viata’’ a placilor ceramice este de 3-5 ori mai mica.

Detaliind, trebuie sa spunem ca exista ’’n” exemple in lume, de lucrari care au rezistat de secole la intemperii si si-au pastrat farmecul aproape intact, deci utilizarea adecvata a unui anumit tip de roca ornamentala exclude un deranj ulterior cauzat de caracteristicile fizico-chimice. Sa nu uitam totodata ca si rocile ornamentale trebuie uneori tratate si intretinute corespunzator destinatiei si ca frumusetea rocilor ornamentale se pastreaza zeci sau sute de ani.

Ma opresc aici cu analiza studiului citat, pentru ca scopul expozeului nu este sa critic o situatie existenta, ci sa abordez latura constructiva a problemei si sa incerc sa prezint avantajele si mai ales multitudinea de materiale naturale disponibile si largul spectru al situatiilor in care acestea pot fi utilizate.

In aceasta idee am sa fac o trecere in revista a principalelor tipuri de roci ornamentale mentionind o serie de informatii utile, mai mult sau mai putin cunoscute.

MARMURA

Este materialul cel mai apreciat inca din antichitate pentru multiplele sale variante de culoare si moduri de a fi utilizata: sculpturi, pardoseli si placaje verticale, mozaicuri, elemente de arhitectura (coloane, arce, ancadramente ), edificii grandioase, etc.

Cu trecerea timpului si mai ales in ultimii ani, rolul marmurei a fost partial substituit de materiale moderne, unele mai ieftine sau mai usor de montat.

Cu toate acestea, marmura alaturi de granit, continua sa fie la nivel mondial pricipalul material solicitat si utilizat, fapt mult influentat si de dezvoltarea deosebita a industriei de extractie si prelucrare in tari fara traditie in domeniu pana acum 10-15 ani.

In toate marile orase ale lumii marmura isi gaseste locul in marile spatii publice: piete, ansamble de cladiri monumentale din zonele centrale si nu numai, mari edificii publice si/sau private: aeroporturi, gari, banci, restaurante, hoteluri, baruri si cafenele, sedii de institutii si multe, multe altele.

In egala masura, spatiile private ofera infinite posibilitati de utilizare a marmurei: fatade, scari si cai de acces, ancadramente, pardoseli si placaje la interior, etc, in toate aceste cazuri imaginatia arhitectului, insotita de o buna punere in opera pina la ultimele detalii, oferind diverselor categorii de clientela satisfactii unice.

Enumar in continuare citeva din cele mai importante tipuri de marmura ce se comercializeaza si utilizeaza in prezent:

Cararra, Rosso Verona/Asiago, Breccia Oniciata/Paradiso/Sarda, Botticino, Calacatta, Crema Marfil, Crema Valencia, Giallo Siena, Nero Marquina, Portoro, Perlino Bianco si Rosa, Rosso Alicante, Rosso Levanto, Trani, Verde Alpi, Verde Guatemala.

Gama de marmure este foarte larga, provenienta fiind foarte extinsa: Italia, Grecia, Spania, Turcia, Portugalia, Franta, Egipt, etc., tara noastra bucurandu-se de zacamantul de marmura de Ruschita.

GRANIT

Material care in ultimii ani a egalat si tinde sa depaseasca marmura ca utilizare, atit datorita variantelor multiple de culoare cit si caracteristicii de rezistenta deosebita la uzura cauzata de trafic sau factorii atmosferici. Datorita evolutiei tehnicii in ultimii 10-15 ani, cantitatile de granit comercializate in lume au crescut spectaculos anuland distanta care il separa de marmura cu mai multi ani in urma datorita dificultatilor de extragere-exploatare.

Granitul, datorita caracteristicilor de mai sus si in egala masura datorita marii diversitati de modalitati de prelucrare; lucios, semi-lucios, mat, fiamat, buciardat, etc. nu are practic domeniu in care sa nu poata fi utilizat:

- pardoseli exterioare si interioare in spatii publice sau private, inclusiv cu trafic extrem, produs in grosimi cuprinse intre 1 si 3 cm, cu mentiunea ca deja grosimea de 1 cm satisface conditii de trafic intens. Celelalte dimensiuni, lungime si latime sint oferite conform celor mai diverse solicitari.

Domenii de utilizare:

- placaje verticale la interior si exterior, in zone de mare solicitare datorita umezelii, vintului, soarelui, prafului sau nisipului, etc, granitul fiind ’’imun” la toate acestea.

Pentru granite, dimensiunile disponibile sint exceptionale si acopera orice cerere:

- lastre de 3..3,5 x 1,8..2 m cu grosimi de 2 si 3 cm si evident orice alte dimensiuni ce provin din aceste lastre;

- trepte, contratrepte, balustrade, ancadramente, seminee;

- pardoseli exterioare carosabile, inclusiv pentru trafic greu, din cubeti, borduri, lespezi, etc. cu suprafata prelucrata antislip (anti derapanta), lisa sau lucioasa;

- blaturi de bucatarie, chiuvete, mese, baruri si pentru alte tipuri de mobilier sau amenajari interioare.

In prezent in lume sint peste 500 de tipuri de granit cunoscute, zonele de provenienta acoperind toate continentele: Europa (Sardinia, Italia, Spania, Norvegia, Belgia, etc.), America de Sud (Brazilia), America de Nord (SUA si Canada), Africa (Namibia, RSA), Asia (India si China), gama coloristica fiind pracic nelimitata.

Daca ar fi sa amintim citeva din tipurile cele mai folosite, ar trebui mentionate:

- Nero Africa, Nero Zimbabwe, Bianco si Rosa Sardo, Juparana Indian / Colombo / Classico / Pink, Paradiso Classico / Bash, Giallo Veneziano / Santa Cecilia / Imperiale / Ornamentale, Rosso Multicolor / Imperial / Santiago / Africa / Balmoral / Capao Bonito, Verde Bahia / Ubatuba / Butterfly / Lavras / Fontaine / Eucalipto, Kashmir si Betel White, Labrador Blue Pearl / GT / Emerald, Azul Bahia si Macaubas, Baltic Brown, etc.

In Romania, granitul este slab exploatat, zacamintele existente fiind folosite cu preponderenta pentru pavaje.

ANDEZIT

Material ce reprezinta o solutie indigena pentru utilizarea de materiale foarte rezistente la trafic si/sau factorii atmosferici, andezitul este disponibil in mai multe varaiantele coloristice, fiind un material cu caracteristici fizico-chimice si mecanice exceptionale, care se preteaza la o gama larga de lucrari tipice, la exterior:

- placaje si pardoseli lustruite, semi-lustruite, mate, fiamate sau sablate;

- cubeti, borduri, dale pentru trafic pietonal mediu si greu;

- trepte, ancadramente masive pentru arta funerara, etc.;

Cariere de andezit se gasesc in mai multe zone din Romania, exploatarea lor avand mai mult un interes local/regional.

TRAVERTIN

Sint putine lucruri in lume, care pot singure, sa reprezinte milenii de istorie, arta si viata cotidiana, travertinul fiind unul din acestea. Azi, intr-o epoca aflata intr-o continua si rapida evolutie a proceselor sociale, economice si tehnice, travertinul reuseste sa-si mentina propria imagine de soliditate si frumusete in aproape orice domeniu de activitate legata de infrumusetarea ambientului.

Peste tot in lume, travertinul s-a impus ca un material facut sa puna in valoare ideile arhitectilor si designerilor prin legatura indisolubila pe care o creaza intre resursele patrimoniului natural si cele legate de activitatea omului.

Din pacate, aspect deja amintit, la noi travertinul este privit ca un material de mina a doua, putin rezistent la uzura si factorii atmosferici, unii dintre noi facind o fobie din a gasi defecte acestui material.

In fapt, travertinul are caracteristici, inclusiv fizico-chimice si mecanice, de invidiat, superioare de multe ori marmurelor:

- este disponibil in mai multe game de culoare/nuanta, dublate de o excelenta uniformitate a gamei alese;

- disponibilitate in cantitati si dimensiuni comparabile cu marmura si granitul;

- are o foarte buna rezistenta la compresiune, la solicitari mecanice, la uzura si factorii atmosferici (umiditate, cicluri inghet-dezghet, raze UV).

Opinia celor neavizati suna cam asa:

- nu este rezistent: oare Collosseum-ul n-o fi fost facut din travertin ?

- crapa iarna: niciunde n-o sa gasiti travertine care sa crape din cauza inghetului, dar o sa intilniti multe situatii in care fatade intregi sau pardoseli sint ruinate datorita montajului iresponsabil si/sau utilizarii de travertine de calitatea a II-a sau a III-a;

- intra murdaria: orice material din lume arata infect daca intra in contact cu noroiul, praful, apa si nu se curata la timp. Orificiile atit de caracteristice travertinului dau farmec acestui material si unii dintre noi mai putin informati (era sa zic educati) ar putea avea surpriza sa afle ca in tari care sint departe in fata noastra (SUA, Canada, Italia, Germania) travertinul este folosit pentru pardoseli si placaje in spatii publice, fara ca suprafata sa fie stucata (chituita). In orice caz, acolo unde se impune si se doreste mai ales, stucarea travertinului, cu cimenturi speciale sau cu rasini poliesterice, rezolva total acest mare ’’defect”.

Gama coloristica si aspectul sunt foarte variate, iar prelucrarea suprafetei poate fi in varianta lucioasa, mata sau chiar anticata, cu sau fara stucare (chituire) anterioara.

Bine selectionat, prelucrat si dupa caz tratat, travertinul nu are limite de utilizare:

- pardoseli si placaje la interior (inclusive in bai) si exterior, alei, terase, scuaruri, fatade, ancadramente, trepte, coloane, seminee, etc.;

In ultimii ani productia carierelor italiene a scazut foarte mult fiind din fericire suplinita de ofertele din Turcia, Iran si multe alte zone, in Romania fiind cunoscute carierele Carpinis si Geoagiu.

CALCARE / GRESII / PORFIDO / GNEISS

Ca sa incadram o gama atat de vasta de roci ornamentale, propun sa le denumim ’’pietre’’, fie ca ele sunt calcare, gresii naturale si chiar roci vulcanice, cu duritate mai scazuta sau mai ridicata, dar care de regula nu prind lustru la prelucrare.

Sunt rocile cele mai accesibile si deci cele mai utilizate incepand de la constructia piramidelor si pana azi, iar faptul ca exploatarea acestora este mai facila a facut sa nu existe tara sau regiune din lume in care sa nu existe una sau mai multe cariere pentru acest materiale.

Vorbim de fapt despre rocile cele mai apropiate de sufletul omului, pentru ca sunt calde si prietenoase si in consecinta dorite de noi toti.

Fireste, ca pentru a pune in valoare aceste calitati care tin mai ales de latura artistica trebuie neaparat sa cunoastem si mai ales sa tinem cont de unele limite impuse de caracteristicile fizico-chimice si sa incercam sa folosim aceste roci tinand cont de caracteristicile lor fizico-chimice care satisfac utilizarea lor in ambientele unde se preteaza.

Acolo unde factori ca: traficul intens, umiditatea, inghet-dezghetul, poluarea, etc., nu permit utilizarea calcarelor si gresiilor, iau facut pe necunoscatori sa le utilizeze bazandu-se pe o gama intreaga de solutii de intretinere/protectie a acestor roci, dar sa nu uitam ca toate acestea trebuie sa le consideram doar ca variante ajutatoare si nu ca panacee. In aceeasi idee, de a folosi materialele asa cum se preteaza si nu cum dorim, vom utiliza pentru trafic auto si pietonal intens pavaje din porfido si gneiss, dar si din granit sau andezit si nu un calcar poros… si exemplele proastei utilizari sunt nenumarate, dar solutia iesirii din impas este simpla: buna informare.

Sa incercam sa enumeram cele mai cunoscute ’’pietre’’, ar fi practic imposibil deoarece sunt peste 1000 catalogate/utilizate si pentru ca fiecare tara din lume are sursele ei de astfel de materiale, toti sustin ca ale lor sunt cele mai frumoase si mai bune si din aceste motive prezentarea materialelor din aceasta gama exploatate, peste tot in lume, nu-si are rostul in continuare.

Daca, ma repet, tinem cont de restrictiile firesti impuse de caracteristicile fizico-chimice, utilizarea acestor roci nu are limite: zidarii din masiv sau aparente, placaje interioare si exterioare, elemente de arhitectura, etc., cu tenta rustica, clasica sau moderna, cu alte cuvinte oriunde dorim ceva cu adevarat frumos, cald si prietenos.

As dori ca in final sa fac unele observatii:

- articolul de mai sus nu si-a propus sa fie exhaustiv, nu vrea sa va convinga sa alegeti rocile ornamentale in defavoarea altor solutii, scopul este doar de a incerca sa tratati subiectul cu obiectivitate;

- intotdeauna arhitectii, designerii, constructorii si/sau utilizatorii directi vor apela fie la roci ornamentale fie la substituti artificiali ai acestora, important fiind ca alegerea solutiei sa se faca in cunostinta de cauza, punand corect in balanta calitatile uneia sau alteia din multiplele variante posibile;

- daca iubiti rocile ornamental, alegeti-le fara rezerve si nu veti regreata, dar nu uitati ca, in orice domeniu, alegerea potrivita trebuie sa se bazeze pe informatii corecte si acestea de regula sunt apanajul specialistilor.

Pentru a face lucrurile cat de cat mai clare, atasam acestui articol cateva fotografii care exemplifica, zicem noi, folosirea adecvata a rocilor ornamentale, cu rezultate pe care va lasam sa le apreciati d-vs.